Cu caiacul pe Snagov

Am revenit la Snagov după un an. Anul trecut am fost de două ori. O dată într-o inspecție ca să văd unde se află pentru că nu fusesem niciodata aici și a doua oară cu caiacul. Fiind însoțit de o prietenă care nu avea posibilitatea de a mă urma pe apă, m-am bălăcit un pic cam un 1km în jos de complexul Astoria. Anul acesta am fost singur și mi-am făcut de cap :).
Diferențe față de anul trecut:
- curățenie
- nu mai merge să te înțelegi cu portarul (sau poate s-a speriat de fața mea) așa că am plătit 15 lei pentru mașină și 3 lei pentru persoană (adică eu).

Traseul: am folosit o imagine pe care am făcut-o anul trecut și pe care am adăugat liniile traseului. Roșu reprezintă dus, verde reprezintă întors. În total 10km (măsurat în Google Earth).
Pentru a vedea imaginea mărită, faceți clic pe ea. În noua pagină o mai puteți mări încă o dată dacă apăsați pe lupa din partea dreapta-sus a imaginii.

Primul popas a fost la Mănăstirea Snagov. Un loc superb. Faptul că se ajunge doar cu barca face să nu fie multă lume. Am întâlnit doar patru străini (unguri mi s-a părut) care au venit cu două bărci închiriate de la complexul Astoria. Se auzeau doar apa, foșnetul copacilor și uneori animalele din gospodăria mănăstirii. M-am simțit exact ca atunci când eram mic și mergeam la bunici când nu erau mașini multe, nu erau vile și când oamenii erau mai buni. Îmi venea sa ma întind pe jos și sa trag un pui de somn așa de plăcut era.

Mi-am căutat un loc de "parcare". Nu m-am legat de ponton.

Am ancorat caiacul de un copac și m-am apucat de poze.

De la 2009_04_04 - Snagov

Mănăstirea Snagov a fost construită de către Mircea cel Bătrân. Se presupune că aici ar fi fost îngropat Vlad Țepeș. Nu am intrat în mănăstire pentru că îmi era jenă. Am continuat drumul în direcția Palatului Snagov. Nu aveam voie sa ma apropii mai mult de 20m de mal. Era foarte bine păzit de jandarmi. Am făcut poze de la distanță.

Mi-am văzut de drum făcând poze la întâmplare.

Și am ajuns la Snagov Parc și Snagov Camping (totuși nu cred că se poate campa - plin de grataragii)

Am făcut poze la lumea de acolo, mi-au făcut cu mana niște chinezi pe care i-am salutat înapoi și am continuat drumul uitându-mă după un loc plăcut de popas de capăt de drum unde să pot să mănânc ceva.

Si voila, am găsit!

Mi-am scos catrafusele din sacul impermeabil și m-am pregătit de o masa ca în copilărie. Salam cu chifle :)

După ce am mâncat am verificat zona un pic pentru ca e un loc foarte bun de venit când vrei liniște și curățenie (cu toate că civilizația a avut grija să lase urme)
... și am plecat înapoi. Drumul de întoarcere (verde) a fost mai greu. Din cauza popasului prelungit mușchii începuseră să se răcească și se instalase oboseala. Dar după o jumătate de oră m-am încălzit la loc și am început să vâslesc mai puternic. După o altă jumătate de oră am ajuns înapoi la Astoria. Era plin! În parcare nu mai erau locuri așa că au început românii noștri să parcheze cum le-a venit blocându-se unii pe alții. Am fost blocat de două mașini puse de-a curmezișul în fața mașinii mele dar m-au văzut șoferii și au venit să-mi facă loc.

Concluzie finală: A fost de vis. Am retrăit senzații de mult timp uitate. E o vorba: când îmbătrânim dăm în mintea copiilor. Doamne ajuta! Că tare bine e să fii copil din nou. (mă rog am doar 31, sunt pe la juma'),
Verificați albumul complet. Sunt mult mai multe poze acolo.

Alex