In weekendul acesta mi-am planuit cu un coleg de serviciu o excursie la munte. Vroiam sa ajungem la Cabana Omu'. Am ramas cu vrutu' ca nu se putu' ca nu o vedeam de ceata. Asa ca am decis sa alegem varianta pentru "masinisti", cum ne-a numit cabanierul (mi-a cam julit orgoliul la faza asta), si sa mergem la Padina de unde daca se facea frumos urma sa facem un traseu oarecare. Si ne-am dus...
Lacul Bolboci.
Pe la orele 10 fix.. si ceva ne-am infiintat la cabana. Am baut un ceai cald si vazand ca vremea nu tine cu noi am zis sa mergem la Pestera Ialomitei pentru ca eu nu am avut norocul sa o vad. Asa ca am purces...
Manastirea Pestera. Foarte frumos si liniste. Iti auzi gandurile (daca nu trec mexicanii cu berile in mana pe acolo). 6 lei intrarea.
In pestera. Nu trageti in pianist ca nu am avut ce face. Fara lumina si trepied nu iese mare branza. Pozele sunt neclare. Mai putin cele cu blitz.
Alimentand la cascada din capatul pesterii (capatul pentru turisti pentru ca pestera se continua mult dar pentru speologi). Foarte buna apa!
Dupa ce am terminat cu pestera amicul meu, care cred ca isi bagase Duracell in fund, avea chef sa urcam si la Babele. Pe mine ma cam cocosase pestera asa ca o cam dadeam la cotit. N-a fost sa fie. Am mers la Babele. Am prins ultima telecabina de la Pestera la Babele de pe anul asta.
Am ajuns la Babele. Ceata de sa-ti scoti ochii cu dej'tele. Minunat! Exact ce-mi place mie. Sa merg ca boul si sa nu vad nimic. Ma rog. M-am regrupat cu o ciorba de vacuta. Bun! Si o bere ca sa imi sting amarul. Pe la jumatatea cutiei era stins. Ranjeam bovin. Am mai stat cateva minute si am inceput sa coboram pe jos.
Usor, usor mi-a venit cheful de mers, dar tot nu eram multumit pentru ca eu merg ca sa vad. Si acolo mergeam ca sa... nu vad. Cand am trecut de nori am inceput sa devin vesel. Vedeam si eu peisaje.
Intre timp au mai venit niste prieteni de-ai mei care plecasera mai tarziu din Bucuresti asa ca ne-am intalnit la cabana unde ne-am pus la un pahar de vorba. Si cam asta a fost prima zi.
A doua zi, o parte din prieteni au plecat sa faca un traseu iar eu si cu o
prietena am ramas sa ne plimbam pana la Cheile Tatarului pentru ca se pare ca tineretile incep sa se duca si am inceput sa am probleme cu spatele. Oricum vroiam sa fac si niste chestii mai pe tema acestui blog. Nu neaparat pentru blog ci pentru mine.
Ea cu pozele, eu cu ochii pe jos. Cautam ceva...
Intre timp am adunat niste Barba Boierului (asa am inteles ca se cheama) pe care am pus-o la uscat in buzunar. Este buna ca iasca pentru aprins focul cu amnarul sau prin frecare.
Si in final cautarile mele au inceput sa dea roade. Intr-un paraias am dat de vreo 4-5 pastravi de vreo 20cm lungime. Nu ma asteptam sa-i gasesc intr-o apa asa de mica si de ingusta. Este pentru prima oara cand vad pastravi in natura deci bucuria a fost mult mai mare.
Si in sfarsit ce cautam de fapt!
Urme de urs. Erau proaspete. Facute in acea noapte. A fost usor de estimat perioada deoarece cu o zi inainte plouase iar urmele nu erau sterse de ploaie. Se vedea calcatura proaspata.
Laba piciorului din spate avea cam 20cm lungime. Am presupus ca este vorba de un pui. Se pare ca umbla singur pentru ca nu am gasit alte urme. Eventual urmele lui "mami".
Dupa distanta dintre pasi am presupus ca ursul avea in jur de un metru inaltime.
Laba din fata. 5 degete si se vad si ghearele cand terenul este foarte moale.
Iar pentru amatorii de tracking va prezint fecale de urs :)) Acestea au fost fotografiate foarte aproape de intrarea in manastirea Pestera cu o zi inainte. Chiar inainte de urcusul spre manastire.
Dupa zona in care am gasit urmele si directia de mers am presupus ca ursul a trecut prin Cheile Tatarului.
Mi-a placut sa fac pe cercetasul.
Ne-am vazut de drum in continuare dupa ce am pierdut urmele. Am gasit o ciuperca mare. Nu cred ca este comestibila dar va intreb pe voi cei care va pricepeti mai bine daca am dreptate sau nu. Chiar nu ma pricep la ciuperci.
Inca o intrebare. Am gasit acest copacel care face niste fructe rosii. Dupa cartea mea de plante comestibile ar putea fi Scorus de munte dar nu bag mana in foc pentru ca ar fi o diferenta la numarul de frunze de pe fiecare crenguta. Aveti idee daca intr-adevar este scorus de munte (sau pasaresc)? Fructele si gruparea lor semanau cu ce aveam eu in carte dar nu sunt sigur.
Si la final chiar pe podul din Cheile Tatarului am gasit flori de stanca. Foarte frumusele.
Si la intoarcere soarele a inceput sa ne zambeasca printre nori.
A fost foarte bine. Am mancat, am facut o cafea in aer liber la primus pana au venit si ceilalti. Dupa aceea am plecat spre casa.
Cam asta a fost. Luna asta nu prea mai am cu ce sa va atrag atentia (doar daca vin niste carti de pe Amazon.com). Poate mai ies pe la Padurea Baneasa pentru ca nu prea mai am fonduri. Dar nu-i bai, mi-am luat o groaza de lucruri care sa ma tina ocupat pana atunci.
Mai multe poze am pus in album
aici.
V-am lasat. O seara buna!
Alex
P.S.
Mi-am uitat betele de trecking in Busteni :) Sa le stapaneasca sanatos ala de le-a gasit. :)
Fructele arbustului sunt comestibile. Anul acesta am mancat la ele in Retezat de m-am spart si tot imi mai venea sa mamanc. Evident... cu putin adaos de miere ca asa-i sade bine fructului. Totul stropit cu apa rece de izvor ca sa spal fructele macar in interior:))
RăspundețiȘtergereAsa, mai Alex,asa te vrem.Nu doar cu achizitionatul.Credeam ca o sa-ti deschizi acasa muzeu cu obiecte pt. bushcraft. Am glumit.
RăspundețiȘtergereTu esti pionierul Bushcraft-ului pe Internet in Romania. Sa nu cumva sa te lasi batut! Lasa tu spatele, ca n-ai imbatranit! "Mai bine sa ne lasi in urma decat sa dai inapoi.Si prin paduri nestrabatute, si peste munti de cremene,prin vai pe la izvoare, oricum noi iti vom "adulmeca" urmele, vom gasi vreo bucata de iasca lasata de tine in urma, vreun lemnisor cioplit, iti vom gasi cararea prin salbaticie, si chiar osteniti de drum si cautari, si chiar rapusi de ploaie, adulmecand un miros parfumat de ceai fierbinte de lamaita, iti vom zari tenda intr-un luminis in padure, si ne vom adaposti sub ea sa povestim....."
Cosmin (de pe outdoorLiving)
Nu-s chiar asa de plimbaret cum zici tu :) Eu sunt mai stationar din fire. :)
RăspundețiȘtergereFrumoasa expeditie!Si eu pregatesc una pe la mijlocul lunii.Cat despre ciuperca,este un IUTAR mai batran si destul de viermanos,dupa culoare.Sunt comestibili,dar foarte iuti!Daca vrei sa incerci,pune-i pe gratar.Si pana la urma,Bushcraft-ul se rezuma la expeditii,NU?Bravo,tot inainte!
RăspundețiȘtergereAha. Totusi nu am sa ma bag la ciuperci singur. Prefer un cunoscator langa mine. Dar macar stiu teoretic :)
RăspundețiȘtergereSucces cu expeditia! A mea nu a fost mare branza. Oricine poate ajunge acolo usor. Cu masina sau fara.
frumoasa excursie, mai ales ca ai gasit urme de urs
RăspundețiȘtergerebuna Calatorule...
RăspundețiȘtergerefrumoasa descoperire am facut cu blogul tau... acum incep sa-l citesc.
legat de tufa cu boabe rosii... este un soc de munte (Sambucus racemosa)... http://en.wikipedia.org/wiki/Sambucus_racemosa
eu nu-ti recomand sa le mananci... si credema ca sunt genul care incearca multe ;)
poate o samai spun ceva pe aici (si sigur te adaug pe blogul meu),
cosmln (http://cosmln.nature4stock.com/)
P.S. cam ciudat modul in care se poate comenta aici...
Salut Cosmin. Ma bucur ca-ti place blogul. Vad ca esti biolog asa ca am sa "abuzez" de calitatea ta in viitor :).
RăspundețiȘtergereDeci soc de munte ii zice. Eu am o carticica de plante din Anglia si acolo era un copacel asemanator numit Scorus pasaresc dar era diferenta mare la frunze. Fructele erau aproape identice. Dar frunnzele difereau ca numar si marime. M-am gandit ca poate fi o variatie a acelei specii dar evident am preferat sa intreb.
Multumesc pentru sfat. Cred ca am sa iti adaug si eu blogul la link-uri pentru ca are continut care imi place si se "leaga" cu al meu.
Numai bine!
Alex
Salut Alex,
RăspundețiȘtergerepe langa blog sunt mai multe proiecte acolo... vezi fotografiile alea de langa (blog, libelule, pasari, orhidee, fluturi, plante)...
unele ca si cel de plante abia ce sunt incepute (dar este material fotografic pentru aproape 1000 de specii... sper ca iarna asta sa pot lucra mai mult).
ca sa ma intorc la scorusul pasaresc... ala este Sorbus aucuparia si doar ce am adaugat o pagina cu el la http://plants.nature4stock.com/?page_id=63 ... o sa mai adaug niste fotografii si cu flori cat de curand pe moment doar un aspect general cu planta si detaliu pe fructe. Scorusul ala este arbore... ca sa sti pe viitor :).
Multumesc pentru link... la mine or sa vina probabil mai multe din Grecia cat de curand pentru ca voi pleca acolo pentru jumatate de an.
Poate odata ne si intalnim pe undeva/sau sa mergem pe undeva... nici macar nu m-as fi gandit ca exista un asemenea fenomen cu bushcraft in Romania... super.
cosmln